V-ar putea interesa...
Acasa / Informatii / Despre Repedea

Despre Repedea


PREZENTARE GENERALA 
In comuna Repedea traiesc peste 4650 de suflete, din care peste 98% sunt ucraineni-hutuli.


Îndeobşte este cunoscut faptul ca in partea de nord-est al judeţului Maramures , se întind localitati locuite de ucraineni , printre acestea regasindu-se si comuna Repedea
Comuna Repedea este situata la o distanta de 120 km de municipiul Baia Mare-municipiu resedinta de judet, cele mai apropiate orase fiind Viseu de Sus la o distanta de 29 km , Sighetu Marmatiei 65 km.
Legatura intre localitatile ucrainene de pe Valea Ruscovei se realizeaza prin drumul judetean 187 iar intre orasele limitrofe precum Viseu de Sus ,Borsa , Sighetu Marmatiei si Baia Mare , DN 18.
Oraşele cele mai apropiate de localitatea Repedea sunt:Viseu de Sus -29 km,Sighetul Marmaţiei- 65 km ,municipiul Baia-Mare-reşedinţa de judeţ -120 km.
Cea mai apropiata statie SNCFR- Leordina la o distanta de 15 km.
Localitatea Repedea ocupă o suprafaţă de 114 kmp şi se suprapune în cea mai mare parte cu bazinele hidrografice Repedea şi Pentaia.
Gospodariile sunt situate între culmile Munţilor Maramureş. (nota: cf.strategia pentru dezvoltarea comunei Repedea, acte puse la dispozitie de Primaria Repedea)
Comuna Repedea prezintă o structură răsfirată, gospodăriile fiind concentrate de-a lungul văilor şi a căilor de comunicaţii. Găsim gospodării permanente până la o altitudine de 700-750 metri. La aceste altitudini se pot cultiva unele culturi agricole precum cartoful, porumbul,orzul si ovăzul fâneţele naturale fiind cele mai extinse.
Comuna Repedea se învecineaza:
-la Nord cu Ucraina, Regiunea Zakarpatea ;
-la Vest cu comunele Bistra şi cu satul Crasna Vişeului;
-la Sud-vest cu comuna Ruscova
-la Sud cu comuna Vişeu de Jos şi oraşul Vişeu de Sus;
-la Est cu comuna Poienile de sub Munte.


CLIMA, RELIEFUL


Relieful localităţii Repedea este unul muntos, dominat de Munţii Maramureşului. Comuna este înconjurată de munţi şi dealuri ca o cunună.
Cele mai înalte vârfuri sunt Farcău (1957 m), Pop Ivan (1937 m), Mihaescu (Mihailec) (1918 m) Paltinul (1618 m).

Clima comunei Repedea este caracteristică celor patru anotimpuri ale anului. Iarna este anotimpul îngheţurilor cumplite (noiembrie-martie), iar celelalte anotimpuri sunt şi ele răcoroase.

FAUNA


Lumea animalelor este împărţită în doua categorii: animale sălbatice caracteristice munţilor Carpaţi si animale domestice. Din categoria animalelor salbatice amintim ursul,lupul,vulpea, cerbul carpatin ,bursucul ,rasul ,mistretul, animale intalnite in Pietriceaua, Iavur, Leşetu, Houdia, dintre zburătoare amintim: cocoşul de munte din pacate numar mic de exemplare , bufnita s.a. , din categoria taratoarelor amintim sarpele de munte,vipera,salamandra,soparla.
Dintre animalele domestice amintim: bovinele , cabalinele,ovinele, pasarile de curte precum gaina,rata,gasca si curcanul. Pâna la al II-lea Război Mondial, pe când în comună mai trăiau şi evreii, la aceştia se găseau gâşte, raţe, iar la preotul satului curcani. În prezent există multe animale de acest fel. Se mai cresc iepuri, din blana cărora se confectioneaza „căciuli ruseşti” de iarnă. 
Putem aminti un tabacar si confectioner de caciuli in persoana lui Popovici Mihai – ruschei,locuitor al comunei Repedea , catunul Miclusa.
În râul Tomnatic si Pentaia se gasesc specii variate de pastrav , si lipanul.

ORIGINEA SI ISTORICUL LOCALITĂTII

Pentru a vorbi despre o comunitate,despre viata si activitatea culturala a acesteia , trebuie sa cunoastem originea ei .
Este cert ca existenta stramosilor nostri pe aceste meleaguri este cu mult inainte de anul 1353,cand Dr.Myhaly de Apsa,la pagina 66 din lucrarea sa intitulata ,,Diplome Maramuresene’’,pagina 66 ,scrie ca Repedea a fost formata in perioada secolelor XIV-XV,precizand urmatoarele:,, ,,Oroz viz = Apa Rusului care cade in apa Viseului ,intre Ruszkova si Leordina;numele si-a luat de la Rusi,carii au seziut si sed acum pe apa aceasta in comunele Poienile de sub munti,Repede si Ruszkova’’ 
Aşa cum rezultă din izvoarele scrise în slava veche, găsite în prima bisericuta de lemn construită în anul 1413,localitatea Repedea a fost atestata documentar in anul 1350. În aceste izvoare s-a menţionat că pe teritoriul localităţii Repedea trăia un grup de păstori, dintre care s-a identificat un locuitor pe nume Krevan . Este foarte probabil ca denumirea localităţii în limba ucraineană – Krevei- s-a dat dupa primul ei locuitor – Ivan Krevan. Acesta şi-a construit o casă de lemn în partea de nord a comunei, pe versantul stâng al pârâului Tomnatec, acesta numindu-se şi în prezent „Pole Krevanovi” (câmpul lui Krevan). Acest lucru este susţinut şi întărit puternic prin tradiţia orală , păstrată în decursul secolelor, prin obiceiuri, datini, port naţional şi în mod deosebit prin limba vorbită, care este ucraineana.
„Maramureşul a fost locuit încetul cu încetul, atât de către români, cât şi de ucraineni. Acest fapt este dovedit prin înfiinţarea satelor ucrainene şi române, care se referă la a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea”. (notă Vasile Cureleac, Ukrajinsci rumunscoii Maramoroscene, Livov, 2001, p.30) 

PORTUL, TRADITIA , DATINI SI OBICEIURI 


Venind pe teritoriul Maramureşului, ucrainenii aduc cu ei obiceiuri si tradiţii, proprii, însa aceasta migrare s-a făcut în perioade diferite şi din zone diferite, astfel că, satele ucrainene au cunoscut o dezvoltare puternic individualizată unele faţă de altele. Acest fapt se poate constata atât la nivelul obiceiurilor, portului, culturii spirituale sau materiale cât şi la nivelul limbii, graiurile ucrainene diferind de la o localitate la alta. Astfel că, transmiterea tradiţiilor populare s-a realizat prin memoria colectivităţii comunei, obiceiurile fiind păstrate până astăzi şi repetate ciclic, dar mai ales respectate de comunitate.
Obiceiurile şi tradiţiile în mare parte sunt păstrate şi condiţionate de activităţile gospodăreşti şi sărbătorile religioase. şi sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paştele, Rusaliile, Sfântul Ilie. 
Crăciunul, sărbătoarea prin care se vesteşte naşterea lui Isus este sărbătorit după ritul vechi (după calendarul Iulian, pe 6-7 ianuarie). 
Obiceiul colindelor este respectat din bătrâni, nelipsitele cete de colindători (copii şi adulţi) vestesc naşterea Domnului Isus Hristos la fiecare casă. Cea mai de seama ceată de colindători este Viflaimul, acesta interpretând scena naşterii Mântuitorului.
De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfinţirii caselor şi a întregii gospodării. 
De Paşti se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiţionale, unde sunt sfinţite de preot, existând şi un adevărat ritual de preparare a bucatelor. 
Sf. Ilie (2 august) constituie un pretext pentru localnici de a se reîntâlni în sânul comunităţii, revenind an de an pe meleagurile natale. Există şi un vechi obicei legat de această sărbătoare, astfel, se spune că, dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel rostind incantaţii străvechi, aceasta se va mărita curând. 
Multe din obiceiurile comunităţii au fost condiţionate si de unele evenimente marcate din viaţa societăţii, cum ar fi: naşterea, botezul , nunta, înmormantarea; 
Din pacate, din an in an numarul colindatorilor este din ce in ce mai mic , multi copii colinda in limba romana.


PORTUL POPULAR 


1. Portul bărbătesc


Costumul traditional este compus din cămaşă, izmene şi opinci sau cizme. Cămaşa bărbaţilor se diferenţiază de cea a femeilor prin lipsa încreţiturilor. Cămăşile sunt largi, iar înfloriturile sunt mai discrete decât cele ale femeilor, aceasta fiind aşezată peste pantaloni şi prinsă la brâu cu o curea lată de culoare neagră. În partea posterioară a corpului bărbaţii purtau izmene lungi şi largi de culoare albă. Pieptarul şi încălţămintea nu diferă de cele ale fem. Barbatii,pe timp de vară purtau pe cap pălarii cu boruri scurte întoarse în sus, iar pe timp de iarnă purtau cuşmă trapezoidală din blană de miel de culoare neagră sau brumarie 
În prezent portul popular nu mai este foarte utilizat, persoane îmbrăcate în port popular întâlnindu-se doar de sărbătorile mari.

2. Portul femeilor

Portul popular este specific zonei, iar înţelegerea lui este posibilă doar prin explicaţiile date de purtători. 
Cămaşa este confecţionată din bumbac alb, aceasta fiind constituită din mai multe încreţituri. Se fac încreţituri la baza gâtului, la mâneci şi la poale. Pe muchia încreţiturilor se cos diferite ornamente. Încreţitura de la mâneci se face la baza cotului, de unde se continuă cu un volan mare. Polele cămăşilor sunt de asemenea încreţite în talie pe o bentiţă colorată, iar pe marginea de jos a poalelor se cos diferite dantele. 
Pe timp de iarnă, femeile adaugă peste cămaşă un pieptar, care este în general de culoare neagră şi brodat cu floricele. Pieptarul ajunge până-n talie şi este fără mâneci. 
În partea inferioară a corpului, femeile poartă poalele, acestea fiind de culoare albă, iar tivul este constituit dintr-o broderie. Peste poale se poartă zadiile care sunt în număr de două. Una este aşezată în faţă, iar alta în spate. Ambele zadii sunt modelate la fel. Se prind în talie cu o „cingătoare”, aceasta fiind o curea din pânză ornată cu diferite modele care sunt cusute cu aţe colorate. În partea de jos,zadiile sunt ridicate cât să se observe tivul poalelor.
Opincile erau purtate pe timp călduros, iar pe timp de iarnă erau înlocuite cu cizme de culoare neagră.
Un lucru care nu poate trece neobservat la costumul femeilor sunt podoabele,acestea fiind confecţionate de către femeile pricepute din comună. Pe diferitele materiale erau cusute mărgele de culori şi dimensiuni diferite

TURISMUL; OBIECTIVE TURISTICE.


Un interes turistic deosebit este dat de principalele culmi montane uşor accesibile în tot cursul anului, de Lacul Vinderel (altitudinea de 1616 m) de văile râului Repedea şi a afluenţilor acestuia, cât şi de întinsele păduri sau pajişti alpine.
La sărbătoarea de Sfântul Ilie, turiştii urcă la lacul Vinderel, care impresionează atât prin întindere, cât şi pentru legenda pe care o poartă: se spune că la sărbătoarea de Sfântu Ilie, fetele de măritat trebuie să urce şi să se spele în lac, rostind diferite incantaţii, lucru care le va ajuta să se căsătorească curând, cel mai probabil până la sfârşitul acelui an.

Unul dintre cele mai frumoase obiective turistice este – Culmea Tomnatecu-de pe versantul stang al vaii Repedea,deosebita prin flora subalpina in care se remarca Poiana Narciselor. 
La sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie narcisele fiind înflorite oferă un cadru natural minunat. 
In ultima duminica a fiecarui an,Primaria,Consiliul Local si Caminul Cultural Repedea,organizeaza – Sarbatoarea Narciselor.
Pentru popasuri, turiştii se pot bucura de ospitalitatea şi simplitatea vieţii ciobanilor.

Un alt punct de exploatare turistică este Vârful Farcău, (1957 m)cel mai înalt vârf din munţii Maramureşului. Acesta constituie un punct de belvedere, de pe care se poate admira o parte din regiunea montană a judeţului, dar şi regiunile care aparţin “Maramureşului Ucrainean” din apropierea frontierei de stat. Pe acest vârf se găseşte, dar într-un număr redus, floarea de colţ, aceasta fiind monument al naturii.
O formă abruptă prezintă creasta Mihăilecu,(Mihaescu) pe care se pot practica sporturi extreme.
Creasta Pietriceaua,este deosebita prin abruptul versantilor si existenta unor pesteri si aventuri .Aici se poate practica alpinismul .
Valea râului Repedea, prin aspect de defileu şi peisajul oferit de întinsele păduri, constituie un loc ideal pentru drumeţii şi turism ştiinţific. 

Autor prezentare: directorul Caminului Cultural Repedea – dl. Vasile Popovici
Uniunea Hutulilor din Romania @ Facebook

V-ar putea interesa...

Audiente

Buna ziua, pentru a solicita o audienta va rugam sa completati formularul de mai jos. …